Călătorie sălbatică la capătul lumii
Astfel stăpânesc omul, materialul și mașinile una dintre cele mai faimoase căi maritime ale lumii
Pasajul Drake
Dominarea forței naturale a apei este o sarcină provocatoare. Între Capul Horn chilian și Peninsula Antarcticii devine însă o provocare a superlativelor. Motivul îl reprezintă cel mai puternic curent marin al lumii: curentul Antarctic Circumpolar este un curent marin inelar, rece, care erodează Antarctica. În cursul lui, vârful Americii de Sud și Peninsula Antarcticii formează un gât îngust, care accelerează puternic curentul în mod periculos. „Cantitatea de apă care curge se estimează la 170 milioane de metri cubi pe secundă, ce ar fi aproximativ de 100 de ori mai mare decât cea a tuturor fluviilor din lume împreună”, declară Clément Vic, cercetător în oceanografie fizică și spațială.
Incertitudinea este întotdeauna la bord
Descoperirea acestei strâmtori îi este atribuită corsarului Sir Francis Drake. Lui i-a atras atenția strâmtoarea, când în timpul navigării sale în jurul lumii, două dintre vasele sale de escortă au plutit în derivă în furtună. Totuși, el însuși nu s-a expus pericolelor pasajului. Olandezii Jakob Le Maire și Willem Schouten au fost probabil primii care în 1616 au stăpânit cu succes ruta maritimă. Deși cei doi au cucerit Capul Horn deja cu peste 400 ani în urmă, provocările sunt încă extreme și pentru navigația de astăzi.
Vânturile puternice, curenții rapizi, aisbergurile și schimbările bruște de vreme sunt motivul pentru care până astăzi circa 10.000 oameni și-au pierdut viața în aceste ape. Deși prognozele meteo și echipamentul tehnic sunt astăzi incomparabil mai bune decât cele din vremurile lui Le Maire și Schouten, încă tot ajung în pericol vasele în acest mediu ostil vieții. Pe parcursul timpului, peste 800 vase s-au scufundat în zona Capului Horn. Deoarece Strâmtoarea Drake este departe de porturi mai mari, în situații de urgență ajutorul se află adesea la distanțe inaccesibile.
Faimoasa Strâmtoare Drake
Unde masele de aer foarte rece din Antarctica se lovesc de aerul mai cald din nord, se întâmplă tot mereu: diferențele masive de temperatură creează zone de joasă presiune puternice, din care se dezvoltă câmpuri de furtuni și de uragane. Din acest motiv, în circa 300 zile din an sunt furtuni parțial intense în acest colț părăsit al celor șapte oceane. Astfel, înălțimea valurilor de 2 până la 3 metri domoli poate să ajungă de 12 până la 13 metri uluitori. O intensitate a vântului de 10, ceea ce corespunde în scala Beaufort la categoria de „furtună puternică”, apare aici regulat. Din acest motiv, unii expeditori experimentați spun cu plăcere: „Intrarea în Antarctica nu costă, prețul este Strâmtoarea Drake”.
În caz normal, trecerea Strâmtorii Drake durează două zile, dacă se alege legătura cea mai scurtă pământ spre pământ de la Ushuaia argentiniană spre peninsula Antarcticii. Pentru conducerea navei se impun aici nu doar multe cunoștințe, ci și experiență. Vasul este afectat doar în mică măsură din cauza condițiilor vitrege în viteza de deplasare, direcția de deplasare sau stabilitate.
Datorită tehnologiei moderne în siguranță pe traseu
Pe cât de turbulentă este Strâmtoarea Drake, pe atât de puternic este efectul ei de resac: nu numai numeroși navigatori din istorie, ci și turiști sunt atrași de poarta Antarcticii. Mediul este într-adevăr aspru, dar deschide priveliști impresionante și unice într-o faună fascinantă: balene cu cocoașă, albatroși, furtunari, pinguini imperiali și foci fac parte aici din diversitatea vieții marine. Cine dorește să descopere această faună bogată în fațete, trebuie să aibă încredere astăzi în performanțele remarcabile ale experților versați pentru a ajunge în siguranță la destinație.
Datorită sistemelor digitale de monitorizare a condițiilor meteorologice pot fi făcute prognoze deja cu zile în avans, despre cum se va desfășura trecerea prin Strâmtoarea Drake. Astfel, echipajul poate să ajusteze, în prealabil, ruta la condițiile meteorologice date. Stabilizatori sofisticați ai navei asigură că rotirea vasului este foarte diminuată – mișcarea în jurul axei longitudinale este în general cauza pentru apariția răului de mare. Și GPS-ul este un factor semnificativ de siguranță pentru a nu pierde orientarea, chiar și în cea mai sălbatică spumă albă. Dar nu în ultimul rând cunoștințele nautice, voința și reziliența oamenilor sunt cele care facilitează traseele deosebit de provocatoare.
Puterea ascunsă a oceanelor
Soarele și luna, vântul și rotația Pământului împing în orice moment mase incredibile de apă în jurul lumii. Din acest motiv, oceanele noastre nu se opresc niciodată: în sistemul gigantic de transport fiecare picătură de apă călătorește tot mereu în jurul întregului glob. Este important să se înțeleagă dinamica din spate, deoarece curenții marini mari influențează semnificativ clima. Dacă, de exemplu, se topește gheața de la calotele polare, aceasta intensifică și accelerează fluxul apei dulci cu o apă de suprafață mai puțin sărată, mai ușoară. Un colaps al circulației Oceanului Atlantic ar modifica puternic temperaturile suprafețelor marine, care influențează atât atmosfera, cât și distribuția gheții marine și a precipitațiilor. Astfel s-ar răci, de exemplu, temperaturile în toată Europa.
Oceanele acționează simultan și ca acumulatori gigantici de căldură: ele absorb aproape 90 de procente din căldura excesivă a sistemului nostru climatic. Aceasta face Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Arctic și Oceanul Sudic regulatori și stabilizatori importanți ai climei noastre. Pentru noi, oamenii, aceasta înseamnă: nu trebuie numai să înfruntăm provocările care apar prin elementul apă – trebuie să ne implicăm să protejăm și să păstrăm această resursă valoroasă.
mastering horizons
Imersați-vă și uimiți-vă
Nu suntem singurii care ne preocupăm cu îmblânzirea forței apei în mod remarcabil. Mulți alți oameni acceptă zilnic această provocare captivantă. În rubrica noastră mastering horizons vi se deschid perspective noi asupra unuia dintre elementele cele mai valoroase ale Pământului!
